Puterile lavandei

Puterile lavandei

Sfânta Hildegard, celebra herboristă şi călugăriţă benedictină din secolul al XII-lea, spunea că lavanda te ajută să găseşti cunoaşterea şi înţelegerea pură.

Ea vorbea deja despre cea mai subtilă putere a lavandei: curăţarea minţii. Pentru că lavanda purifică, spală, limpezeşte. Ce curăţă ea ? Sau, mai bine spus, ce exorcizează ? Energiile, umorile, emoţiile şi gândurile rele, întunecate, negative.

Un simplu ceai, un masaj sau o baie cu ulei de levănţică, înainte de culcare, îţi "spală" durerile de cap şi de mădulare, oboseala, agresivitatea, furia, nemulţumirea, de fapt, îţi curăţă şi îţi limpezeşte întreaga fiinţă.

Iar săculeţii umpluţi cu floarea Vestei, puşi în colţul canapelei, pe noptieră, în dulapurile cu haine şi în sertarele cu lenjerie sporesc dragostea, pacea şi fericirea soţilor.

Levănțica, o plantă folosită de Regina Elisabeta I a Angliei

În antichitate, lavanda era folosită la mumificarea cadavrelor şi folosită frecvent ca parfum scump de către regina egipteană Cleopatra, iar grecii şi romanii se îmbăiau în apă cu lavandă, pentru că se considera că este o plantă sacră, cu multiple beneficii pentru sănătate. 

Regina Elisabeta I a Angliei obişnuia să folosească parfum de lavandă şi să bea zilnic ceai din această plantă pentru a-şi calma durerile de cap, pe când regina Victoria a Angliei prefera să aibă în fiecare cameră şi printre haine rămurele de lavandă proaspătă care să păstreze mirosul plăcut şi relaxant specific acestei plante mov.

Levănţica era foarte apreciată de civilizaţiile antice

Ea găsindu-şi locul, alături de alte ierburi aromatice, în diferite domenii, de la religie la cultură şi comerţ. Pe lângă frumuseţea florilor, lavanda conţine şi preţiosul ulei esenţial de lavandă. Încă din acele vremuri îndepărtate, oamenii, ştiind despre proprietăţile plantei, o foloseau pentru îngrijirea corpului şi a părului. Levănţica era folosită îndeosebi de familiile de rang înalt, egiptenii apreciind-o atât pentru rolul său decorativ, cât şi pentru aroma deosebită şi utilizând-o ca parfum, obicei preluat ulterior de vechii greci şi de romani.

Potrivit site-ului lavanda-md.md, în 1922, a fost găsită lavandă în urnele sigilate ale lui Tutankhamon, unde mirosul de levănţică a persistat timp de 3.000 de ani. 

Levănțica era folosită de romani, ca simbol al curățeniei

Romanii parfumau cu lavandă atât apa cu care se spălau, cât şi locuinţele, hainele, părul, iar femeile legau lavandă de pat, în scop afrodiziac. Tot romanii au fost primii care au folosit lavanda în scopuri medicinale, pentru proprietăţile sale antiseptice, dar i-au găsit întrebuinţare şi la prepararea unor feluri de mâncare.

Mai târziu, în Evul Mediu, levănţica a fost folosită în Europa şi pe perioada ciumei, pentru proprietăţile sale dezinfectante, şi, uşor-uşor, mirosul său a devenit un simbol al curăţeniei. A fost foarte apreciată şi la Casa Regală a Angliei, pe timpul Reginei Victoria, fiind folosită sub diverse forme, fie pentru spălatul pardoselilor şi al mobilei, fie pentru parfumarea lenjeriilor, notează site-ul stufo.ro.

Între secolele XVII-XIX, câmpurile de lavandă s-au dezvoltat în jurul stupilor de albine, albinele având un rol esenţial în reproducerea plantei. Mai mult decât atât, mierea de lavandă păstrează proprietăţile antiinflamatorii şi antiseptice ale plantei de origine.

Lavanda în Reţetarul bucătarilor

În ţinuturile Mediteranei, mamele îşi învaţă şi azi fiicele de măritat să frământe pâinea şi aluatul de prăjiturele, de biscuiţi şi de plăcinte cu pulbere de flori de lavandă şi de rosmarin.

De ce ? Ca aluatul să prindă şi să păstreze gustul... soţiei şi al casei.

Puţină pulbere de boboci de levănţică amestecată în borcanul cu miere, în cutia cu sare şi în cea cu zahăr, în sticla cu ulei şi în cea cu vin, în compoturi, dulceţuri, gemuri şi în conserve îi face pe soţi credincioşi unul altuia, deschişi, netăinuitori şi mereu îndrăgostiţi unul de celălalt.

Dar şi mâncărurile simple/rustice de legume, legumele "cu duh" gătite la abur, salatele de crudităţi sau supele presărate cu puţină pulbere de lavandă ...
... tartinele cu miere şi lavandă pisată în mojar cu nucă, alături de rosmarin sau de cimbrişor...
... cremele de unt pentru torturi şi prăjituri sau cremele de iaurt, îngheţata de lavandă...
... piureurile şi sucurile de fructe proaspete parfumate cu lavandă ... şi
... salatele de fructe proaspete scăldate în sos de vin roşu (muscat), miere şi lavandă... se pot numi ... Desfătarea Desfătărilor !

Să nu uităm că lavanda face parte din vechea familie a ierburilor Afroditei: rosmarin, cimbru, cimbrişor, mentă, busuioc şi cei doi oregano (sovârv şi maghiran).

A, şi mierea de lavandă ! 

E mai rară, dar e pur şi simplu, dumnezeiască, de aceea iubitorii de delicatese o au tot timpul în cămară, iar Maeştrii Înaltei Bucătării o recomandă pentru "Cupa Tandreţei": vinul îndulcit cu miere de lavandă al soţilor prea obosiţi să-şi spună şi să-şi arate că se iubesc.

Toate, înainte de culcare, le aduc o mare uşurare şi un somn binefăcător, dacă mai şi picură una-două picături de ulei pe faţa de pernă sau pe gulerul pijamalei.

De ajutor ar putea fi şi un săculeţ de pânză umplut cu flori uscate de lavandă, aşezat în apropierea pernei.

Toate acestea sunt căi de a comunica cu spiritul lavandei care îi împrospătează, îi spală de neputinţele şi de sentimentele lor de vinovăţie, de oboseală, de agresivitate, de nemulţumire sau de frică, îi curăţă de negurile din interior, îi primeneşte, îi limpezeşte şi îi face să fie oneşti mai ales cu propria persoană.

Și, mai ales, le inspiră răspunsul bun pe care nu l-au avut la un moment dat.
Le aduce pace, mulţumire, încredere, iubire şi o stare profundă de bine.

O spun nu numai tămăduitorii, ci şi cercetătorii care au descoperit că o simplă lampă de aromaterapie cu ulei esenţial de lavandă în sala de aşteptare a unui dentist aproape face să dispară spaima pacienţilor.

Nu în ultimul rând Maeştrii Transfigurării ne recomandă ca măcar o treime din lucrurile noastre sau cele care ne înconjoară (haine, accesorii, lenjerie, aşternuturi, şervete, feţe de masă, decoraţiuni, mobilă, veselă) să fie în tonurile lavandei.

Și, mai recomandă o temă de reverie: o plimbare imaginară într-o lavanderie, adică într-un câmp cu lavandă. Este vindecătoare în măsura în care te bucuri şi îţi permiţi să fii fericit făcând-o.

Lecţia lavandei: Numai trupul, sufletul şi mintea curate cunosc pacea, seninătatea, şi fericirea şi sunt capabile să iubească total şi... cu nobleţe. 

Sursa