Narcisa galbena - Floarea lunii martie

Narcisa galbenă este un simbol al renaşterii, al unui nou început adus de către primăvară. Datorită acestui fapt, narcisa galbenă este asociată adesea cu sărbătoarea şi slujbele religioase de Paşte. Această floare apare de obicei în martie, luna în care echinoxul de primăvară anunţă debutul noului anotimp.

Narcisa galbenă este legată de Postul de Paşte, cele 40 de zile de pregătire sufletească şi trupească pentru întâmpinarea Paştelui. 

În Anglia, există o legendă conform căreia narcisa galbenă a răsărit pentru întâia oară în noaptea celei din urmă cine, în grădina Ghetsimani, pentru a-i aduce alinare lui Isus în orele sale de îndurerare.

Conform lui Homer, sufletele celor morţi rătăceau pe pajişti acoperite cu narcise galbene, grecii asociind astfel această floare cu moartea.
Într-o străveche legendă grecească se spune că, pe una din aceste pajişti, Hades a capturat-o pe Persephone, după ce aceasta se îndepărtase de tovarăşii ei, pentru a culege câteva flori de narcisă galbenă. Persephone purta în tărâmul morţilor o cunună cu flori, simbolizând "floarea unică", viaţa care revine în fiecare primăvară. 

Se spune că narcisele galbene au fost aduse în Britania de către romani, care credeau în mod eronat că seva acestor flori ar vindeca rănile. De fapt, floarea de narcisă galbenă conţine mici cristale ascuţite care ţin departe animalele care ar încerca să o mănânce, cristale care pot irita pielea. 

Ca floare a primăverii, care înfloreşte atunci când soarele îşi intensifică strălucirea, narcisa galbenă exprimă fericirea unei persoane care este alături de cel iubit, fiind un simbol al dragostei, consideraţiei şi respectului. 

Conform unei superstiţii, narcisele galbene aduc noroc, cu condiţia de a nu fi călcate în picioare. Totodată dăruirea sau aducerea într-o casă a unei singure flori de narcisă galbenă aduce ghinion sau nenoroc.
O femeie care dăruieşte o narcisă galbenă unui bărbat, îi semnalează acestuia că i-a remarcat aspectul cavaleresc.
În folclorul englezesc se spune că nu trebuiesc aduse narcise galbene acasă atunci când cloştile stau pe ouă, pentru ca acestea ar putea înceta clocitul sau puii nu vor ieşi din ouă. Într-o altă variantă se zice că numărul de pui ieşiţi din găoace va coincide cu numărul de narcise galbene din primul buchet adus în casă în noul an.

În Europa medievală există superstiţia conform căreia dacă o floare de narcisă galbenă se apleca atunci când cineva o privea, acest fapt era o prevestire a morţii.

Druizii aveau ca însemn narcisa galbenă, ea reprezentând un simbol al purităţii. 

Simbolistica narcisei galbene

• În Wales, potrivit unei legende, narcisa galbenă înfloreşte în prima zi a lunii martie. Această zi este sărbătorită în cinstea ocrotitorului din Wales, Sfântul David, care a adus creştinismul în vestul regiunii şi a trăit aici în mijlocul naturii.
• Tot în Wales, se spune că cel care găseşte cea dintâi narcisă galbenă a primăverii va primi în următoarele 12 luni mai mult aur decât argint. În tradiţia acestui ţinut se menţionează că înflorirea narciselor galbene şi naşterea mieilor sunt semnele sosirii primăverii.
• În Marea Britanie, prinţul Charles primeşte anual drept rentă o narcisă galbenă din partea locuitorilor insulelor Scilly. În acord cu o legendă britanică, atunci când un înger protector observă o faptă bună (o rugăciune, un act de bunătate sau de sacrificiu), el culege o stea de pe cer şi o trimite pe pământ, unde înfloreşte sub forma unei narcise galbene. 
• În tradiţia chinezească, se spune că o narcisă galbenă forţată să înflorească în timpul anului nou, aduce noroc în următoarele 12 luni ale anului. 
• Arabii foloseau narcisa galbenă ca afrodisiac, dar şi ca un tratament împotriva chelirii. 
• În Grecia, narcisele galbene sunt numite "micile picături de lacrimi".
• În Germania aceste flori sunt cunoscute sub numele de "Osterglocken", adică "clopoţeii Paştelui". 
• În Anglia, narcisele galbene sunt supranumite "crinii de Postul Paştelui". 

Sursa