Te salut generație în blugi!

Cenaclul Flacăra a fost o poveste. Poate cea mai frumoasă, mai vie, mai reală poveste care s-a întâmplat în spaţiul românesc în ultima jumătate de secol. O poveste cu şi despre tineri, cu şi despre muzică, cu şi despre poezie, cu şi despre libertate, într-o vreme când aceasta din urmă era zidită într-o împietrită politică de partid.

O poveste ţesută (fără nici un fir de ficţiune) de oameni "frumoşi la chip, frumoşi la suflet", de artişti consacraţi, dar şi de debutanţi deveniţi artişti acolo, în marea familie a Cenaclului, de mari scriitori, actori, regizori, toţi chemaţi, seduşi şi vrăjiţi de spiritul, grandoarea şi magnetismul lui Adrian Păunescu, (poate) cel mai important poet şi om de cultură al nostru, tot din ultima jumătate de veac. O poveste care nu se uită, fiindcă din trecuţii ani de până în 89 poţi uita orice ajuns sau neajuns al acelei perioade, însă faptul de a fi existat Cenaclul Flacăra, nu!

• Cenaclul Flacăra a fost cea mai puternică mișcare de cultură tânără și nonconformistă din Europa de Est (unii spun că nu numai din acest spațiu!) în perioada 1973-1985. A fost interzis de autorități, pentru că promova libertatea, cultura și gândirea neîngrădită, prin muzică, versuri și dialog, opunându-se cenzurii și dogmelor epocii totalitare. În primii 12 ani de activitate, au avut loc 1615 manifestări cu peste 6 milioane de spectatori. După reînființare, între 1990 și 2010, au mai avut loc peste 1000 de manifestări.

• Pe scena Cenaclului s-au lansat ori și-au consolidat cariera:

• Cantautori, unii dintre ei nume de vârf ale muzicii folk, rock și din alte genuri, ca: Tudor Gheorghe, Mircea Vintilă, Vali Sterian, Dan Andrei Aldea, Vasile Şeicaru, Ducu Bertzi, Tatiana Stepa, Dumitru Fărcaşu, Marcela Saftiuc, Gil Ioniţă, Anda Călugăreanu, Dorin Liviu Zaharia, Mircea Florian, Ion Zubaşcu, Valeriu Penişoară, Alexandru Zărnescu, Horia Stoicanu, Gil Dobrică, Maria Nagy, Gheorghe Gheorghiu, Maria Dragomiroiu, Emilian Onciu, Octavian Bud, Nica Zaharia, Ioan Gyuri Pascu, Angelica Stoican, Mădălina Manole;
• Trupe rock: Phoenix, Iris, Voltaj, Holograf, Sfinx, Mondial, Pro Musica, Metropol, Krypton, Celelalte cuvinte, Roşu şi Negru, Catena, Totuşi...;
• Grupuri folk: Partaj (Tatiana Stepa, Magda Puskas), Flacăra Folk 73, Canon, Folk T...;
• Umoriști: Divertis, Mesaj, Reflex Flacăra...;
• Coruri: Madrigal, Song, Preludiu, Voces Primavera, Doina al Armatei, Rapsodia Română, Finteuşu Mare, Bocsig, Hideaga...

• La Cenaclu, au fost prezenți:

• Mari scriitori, actori, regizori: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Florian Pittiş, Amza Pellea, Radu Beligan, Florin Piersic, Ştefan Iordache, Mihail Stan, Horaţiu Mălăele, Florin Zamfirescu, Leopoldina Bălănuţă, Virgil Ogăşanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Octavian Cotescu, Mitică Popescu, Silvia Popovici, Ilinca Tomoroveanu, Rodica Mandache, Adam Erzsebet, Rozina Cambos, Mircea Diaconu, Gelu Colceag, Ion Marinescu, George Mihăiţă, Cornel Diaconu, Dumitru Moroşanu...;
• Mari sportivi: Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Nicolae Dobrin, Mircea Lucescu, Ilie Balaci, Ion Ţiriac, Virginia Ruzici, Margareta Mureşan, echipele de fotbal Universitatea Craiova, Rapid, Poli Timişoara...

• În total, la cele peste 2000 de manifestări, care au avut loc între 1973 şi 2010, au participat peste 7 milioane de spectatori.

• Pe scena Cenaclului, Adrian Păunescu a afirmat pentru prima oară în România, încă din 1983, că 1 Decembrie 1918 este adevărata zi naţională a poporului român.

• La Cenaclu - manifestare multiculturală în sprijinul păcii și bunei înțelegeri - s-a cântat şi s-a recitat în română, engleză, franceză, rusă, spaniolă, italiană, greacă, turcă, maghiară, germană, ebraică, arabă, tătară, dialect aromân, idiş, japoneză, chineză, sârbo-croată, ţigănească, poloneză...

• De-a lungul manifestărilor, Adrian Păunescu a primit pe scenă circa o jumătate de milion de bilețele de la spectatori, în care se exprimau cele mai diverse opţiuni artistice, sociale, politice și sportive.

• În total, manifestările Cenaclului au durat aproximativ 10.000 de ore, adică o medie de circa cinci ore pentru o manifestare. Recordul de durată s-a consemnat la Galaţi, la Gala 1000, în iulie 1983, când spectacolul a început la ora 18 şi s-a încheiat dimineaţa la ora 7.

• În drumurile sale prin ţară, Cenaclul a străbătut sute de mii de kilometri, cu automobilul, autocarul, camionul, TIR-ul, microbuzul, tractorul, trenul, avionul, motocicleta, bicicleta, vaporul...

• Cenaclul Flacăra a avut chiar și o echipă de fotbal care a disputat, de-a lungul celor circa 10 ani de activitate, peste o sută de partide, cu diverse echipe din ţară, nefiind niciodată înfrântă.

• La Cenaclul Flacăra s-au scris, s-au lansat sau au devenit celebre cântece și refrene ca: "Doamne, ocrotește-i pe români", "Rugă pentru părinți", "Viața noastră unde e?" "Și totuși există iubire", "Treceți, batalioane române, Carpații", "Cu căciulile pe frunte", "Cozma Răcoare", "Trăiască România", "O lume de douăzeci de ani", "Nu uita că ești român", "Doamne, vino, Doamne", "Odată am ucis o vrabie", "Oameni de zăpadă", "Tu Ardeal", "Ridică-te, Ștefane, și vezi-ți fiii", "La adio tu", "Puștoaica", "Oltenia, eterna Terra Nova", "Te salut, generație în blugi", "Copaci fără pădure", "Niciodată să nu uităm de cei mai triști ca noi", "Rău mă dor ochii mă dor", "Nu uita că ești român", "Aruncarea în valuri", "Broasca țestoasă", "Trenul fără naș", "La o cană cu vin", "Nebun de alb", "La margini te chem" și multe altele.

(Andrei Păunescu, "Istoria Cenaclului Flacăra")

Articolul urmator: